Old Bucharest: Povestea fermecătoarei Case Macca din Bucureşti

marți, 25 octombrie 2016

Povestea fermecătoarei Case Macca din Bucureşti

În apropiere de Calea Victoriei, pe strada Henri Coandă, stau aliniate câteva case învăluite într-un farmec aparte. Poartă istoria în fiecare detaliu al arhitecturii lor. Diplomatul şi dramaturgul Alexandru G. Florescu, doctorul George Severeanu, unul dintre primii medici radiologi din România, şi Constantin Argetoianu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în 1939, locuiau altădată aici.

La actualul număr 11, vecini le erau colonelul Petre Macca, erou al Războiului de Independenţă, şi soţia lui, Elena. Clădită în 1891 după planurile arhitectului elveţian John-Elisee Berthet, casa celor doi soţi este „o mărturie a valului de europenizarea a Bucureştiului în vremea lui Carol”, povesteşte azi dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu, cercetător ştiinţific la Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi preşedinta Asociaţiei A.R.A.

„Exista atunci o dorinţă de a aduce Bucureştiului o înfăţişare şi la o estetică demnă de Europa. Asta era ideea arhitecţilor, mânaţi de idealuri. Erau primele generaţii de arhitecţi care au studiat în străinătate şi au venit în Bucureşti”, a explicat dr. Mărgineanu Cârstoiu pentru gândul.

„Arhitectura Casei Macca este caracteristică unui grup de reşedinţe din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Întâlnim elemente baroce şi clasicizante, pictură simbolică, romantică, mobilier neo-gotic... Suntem în plin amestec de stiluri! Spre exemplu, se construia Catedrala Sf. Iosif în perioada aceea, care este neo-gotică. E foarte interesant, e o epocă superbă, care dacă ar rămâne vizibilă în Bucureşti, oraşul acesta ar fi o încântare”, a adăugat ea.

Elena Macca s-a stins din viaţă în 1912, la şapte ani după moartea soţului ei. A donat însă locuinţa de pe fosta stradă Cosma – actuală Henri Coandă -, prin testament, Casei Şcoalelor. Două decenii mai târziu, când Nicolae Iorga ocupa funcţia de prim-ministru, Casa Macca devenea sediul Muzeului Naţional de Antichităţi – transformat ulterior în Institutul De Arheologie „Vasile Pârvan”.

Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi fusese înfiinţat în noiembrie 1834, fiind recunoscut printr-un document oficial semnat de domnitorul Alexandru Ghica. Funcţiona la început pe lângă Eforia Şcoalelor Naţionale, cu sediul în cadrul Colegiului Sf. Sava, situat pe locul ocupat astăzi de universitatea bucureşteană.

În 1949, alături de alte institute de cercetare ştiinţifică din ţară, Muzeul intră în structura Academiei RPR, iar mai târziu a fost transformat în institut.

„În 1956, prin Hotărâre de Guvern, a fost înfiinţat Institutul de Arheologie al Academiei Române.Aşadar, Muzeul de Antichităţi s-a transformat în Institutul de Arheologie. El a funcţionat o vreme şi ca institut şi ca muzeu”, a povestit pentru gândul prof. acad. Alexandru Vulpe, director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.

„În 1971 însă, când a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie, piesele mai frumoase de aici au fost transferate acolo, iar noi am rămas cu depozitul. Deşi şi în depozit avem suficiente piese ca să mai facem un muzeu, ele sunt nevizitabile... Avem din nou secţie muzeală în cadrul institutului, dar nu este vizitabilă... pentru că nu avem unde expune”, a explicat el.

Nu doar că piesele din depozitul institutului nu pot fi expuse, dar Casa Macca se află într-o situaţie mult mai delicată. Deşi a făcut faţă cutremurelor din 1944 şi 1977, dar şi unui incidendiu în 1986, imobilul se degradează pe zi ce trece. De peste 100 de ani de când se află în proprietatea statului, nu a fost niciodată restaurat. Promisiuni au fost multe, dar niciuna nu s-a concretizat în cele din urmă.