marți, 25 octombrie 2016

Prima călătorie cu trenul din România



 În anul 1869, România devenea cea de-a treia țară din Europa de Est, după Rusia și Imperiul Otoman (în Dobrogea!!) care avea linie de cale ferată. Bucureștiul și Giurgiul au fost primele orașe intreconectate printr-o cale ferată.


 Drumul de fier a fost construit de-a lungul drumului de pământ pe unde a fost adus în anul 1853 cazanul cu abur pentru moara lui Gheoghe Assan. Trenul traversa vița de vie de pe moșia Cuțitul de Argint și intra în București prin gara Filaret, prima din România. Giurgiu-București a fost prima cale ferată din Vechiul Regat, însă în alte provincii acest gen de cale de comunicație deja exista: în Banat din 1854, Dobrogea 1860 și Ardeal 1868.


 Istoria căilor ferate din România începe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Primul ministru Mihail Kogalniceanu afirma în fața Adunării pe 4 ianuarie 1865: ”Oricum sesiunea aceasta nu va trece fără ca guvernul să propuie cel puțin un început de rețea, care să facă să șuere locomotiva și în partea asta a României(aluzie la provinciile românești sub stăpânire străină), măcar pe linia de la București la Giurgiu”. La 1 septembrie 1865 compania britanică John Trevor Barclay&John Staniforth a fost însărcinată cu construirea tronsonului, urmând să i se acorde exploatrea în concesiune. Lucrările au fost încheiate în august 1869, după ce o bună perioadă lucrul fusese întrerupt datorită adbicării lui Alexandru Ioan Cuza. Inaugurarea a avut loc pe 19 octombrie 1869. Grație faptului că drumul trecea pe lângă localitatea Călugăreni, unde în 1595 Mihai Viteazul obținuse un succes împotriva otomanilor, primul tren a fost denumit ”Trenul de onoare Michaiu Bravul”. Acest nume demonstra încă o dată dorința românilor de eliberare de sub suzeranitatea otomană.


S-a propus și construirea unui pod peste Dunăre care să lege Giurgiu de Ruse, adică România de Imperiul Otoman, dar proiectul a eșuat. Interesant de menţionat este că linia fiind simplă trebuia găsită o soluţie ca trenurile să treacă unul pe lângă altul. De obicei, într-o gară, se dubla numărul liniilor. La jumătatea distanţei Bucureşti–Giurgiu se află gara Comana care, la vremea aceea, era aşezată între linii, după sistemul englezesc. Fiecare faţadă deservea un sens de mers, iar aici trenurile se încrucişau. Pe data de 19 octombrie 1869, toată țara aștepta inaugurarea rutei București-Giurgiu. Trenul avea 3 vagoane cu 24 de locuri. S-au emis 72 de invitații, dar mai puțin de jumătate dintre invitați au călătorit cu acest tren. Presa vremii notează că majoritatea călătorilor: ”s-a temut să se suie în năzdrăvana aceea de trăsură cu aburi, nemaivăzută până atunci în țară. S-au prefăcut că sunt bolnavi și nu pot veni”. Garnitura a plecat din Giurgiu în uralele mulțimii de spectatori și oficialități, la ora 10.45 după o slujbă oficiată de Mitropolitul Primat Nifon. Pasageri erau importante personalități politice dar și primarii localităților pe unde trecea trenul. După o oră și jumătate, cei 67 de kilometri dintre Giugiu și București erau parcurși. La destinație trenul a fost întâmpinat cu mult fast. O lună mai târziu, după ce lumea s-a convins că viteza de aproximativ 45 de km pe oră nu făcea ca trenul să sară de pe șine, călătoria cu trenul a devenit o adevărată modă.


 Multă vreme s-a folosit cărbune adus de la Cardiff. La începutul anilor 1870 s-a încercat înlocuirea cărbunelui cu lemnul de stejar. Inițial, trenurile circulau cu o viteză redusă, de doar 24 km/h. Pentru prevenirea accidentelor un călăreț galopa înaintea trenului. Omul trebuia să agite un steag, să zdrăngăne un clopot sau să sufle într-o goarnă, lucru destul de dificil în goana calului. Un lucru similar se întâmpla și în gări. Un angajat al căilor ferate cu un clopot anunța ce trenuri vin și pleacă și la ce oră. ”Căruțele cu abur” plecau doar după ce șeful de tren anunța evenimentul suflând printr-o mică goarnă. Locomotivele erau și ele văzute drept niște curiozități, de aceea purtau și nume. Prima s-a avea numele ”Michaiu Bravul” iar cea de-a doua ”Călugăreni”. Aceasta din urmă poate fi admirată la Muzeul CFR din București.

Sursa : http://www.istorie-pe-scurt.ro/prima-calatorie-cu-trenul-din-romania/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu