Athénée Palace Hilton Bucuresti este un hotel istoric de lux din Bucuresti, deschis în 1914. Acesta a fost, fără îndoială, cel mai notoriu cuib de spioni din Europa în anii care au dus la al doilea război mondial, și mai puţin în timpul Războiului Rece.
Situat in inima Bucurestiului pe Str. Episcopiei colțul cu Calea Victoriei, pe fostul loc al Hanului Gherasi, în faţa hotelul se găseşte micul parc din fața Ateneului Român, în Piața Revoluției (inițial Piaţa Ateneului, apoi Piața Republicii). Inițial nu se făsea într-o piaţă atunci când a fost construit, spațiul care este acum un mic parc era un splendid hotel, distrus de bombardamentele din 24 august 1944, împreună cu un număr considerabil de alte clădiri.
Istoria
Athenee Palace, proiectat de arhitectul francez Théophile Bradeau, construit ăntre1912-1914 şi modernizat între 1935-1937 de Duiliu Marcu, a fost prima cladire din Bucuresti care a utilizat construcții din beton armat. Afectat de bombardamentele din timpul celui de al doilea război mondial, a fost renovat după ce a fost preluat de guvernul comunist în 1948, și din nou deteriorat în Revoluția română din 1989 (o parte din violențe au avut loc în piața imediată din fața hotelului). Acesta a fost din nou renovat (şi extins) de Hilton International în 1995-1997.
Descriind hotelul, așa cum arăta el în 1938, A.L. Easterman de la Daily Express din Londra, și mai târziu la Daily Herald, face referire la “mobilierul său puternic ornamentat, piloni de marmură și aur, candelabre strălucitoare mari, precum și canapele adânci, care te invită la conspirație.”
Corespondent străin al New York Times, C.L. Sulzberger, a scris în memoriile sale A Long Row of Candles, că în al doilea război mondial a locuit acolo: “Aceasta era o unitate de confort cu servicii excelente … un personal corupt căutând întotdeauna să schimbe banii unui client, la rate de pe piața neagră, și o concurență continuă între femeile de moravuri ușoare pentru a partaja căldura patului unui client.” Contesa R.G. Waldeck a scris despre hotel în aceeași epocă: “Aici a fost centrul Bucureștiului, topografic, artistic, intelectual, politic și, dacă doriți, din punct de vedere moral.” Acesta a fost, de asemenea sediul, la vremea aceea, atât a spionilor britanici cât şi a celor de la Gestapo . A.L. Easterman l-a numit “cel mai notoriu caravanserai din toată Europa… locul de intalnire al spionilor continentali, a conspiratorilor politice, aventurieri, vânători de concesiune, și manipulatori financiari.”
În 1948 hotelul a fost naționalizat de către noul guvern comunist, care a plantat dispozitive în fiecare cameră, ascultând fiecare telefon (și fiecare telefon public la un kişometru împrejur), iar personal întregului hotel erau informatori. Dan Halpern scrie: “directorul general al hotelului a fost un colonel sub acoperire în cadrul Direcției de contraspionaj a Securității. Directorul adjunct al hotelui este un colonel de la DIE, organizaţia de informații externe român. Portarii supraveghează, personalul de menaj fotografiază toate documentele în camerele oaspeţilor.” Prostituate din hol și de la bar și din clubul de noapte raportau direct angajatorilor lor. Cei care ăşi făceau veacul pe acolo, inclusiv intelectualii din cafenea, ca şi ceilalţi clienţi, erau puşi acolo anume”.
Athenee Palace a fost închis în 1994 și a fost cumpărat la licitație de către Hilton International, care a început o renovare și extindere de 42 milioane dolari, redeschizând hotelul ca Athénée Palace Hilton în 1997. Hilton a extins hotelul de aproape două ori mai mare decât era înainte, adăugând săli de conferințe și un centru de afaceri.
Sursa : https://www.setthings.com/ro/istoria-bucurestiului-athenee-palace-cuib-de-spioni-si-contraspioni/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu