Conance cu 20 de incaperi, arhitecti celebri, vile cu amprente arhitectonice frantuzesti. Casele in care femei ca Mita Biciclista, Elvira Popescu sau Elena Lupescu au trait, fie si doar pentru cativa ani, erau demne de a fi considerate adevarate palate.
Cateva dintre ele mai exista si astazi si supravietuiesc prin splendoarea lor, buna parte din ele devenite cladiri patrimoniu.
Altele, din pacate, au trecut din mana in mana si au ajuns in paragina. Neglijate, lasate in plata Domnului, fostelor bijuterii ale Micului Paris au ajuns sa nu li se mai aprecieze adevarata valoare decat pe bloguri. Este si cazul casei in care pentru o perioada a locuit celebra actrita Elvira Popescu.
Elvira Popescu a fost actriţa romanca de teatru si film, jucand alaturi de Jean Marais, Alain Delon si Claudia Cardinale, precum si directoare de scena, cu o cariera stralucita in Franta.
Pe strada Nicolae Iorga nr.28-30 se afla un superb conac construit in stil neoromanesc la inceputul secolului trecut. Trecuta prin mai multe vanzari si chiar printr-un incendiu accidental care a mistuit o parte din acoperis in 2010, cladirea se afla in prezent lasata in paragina. Casa a fost ridicata pentru Ion Manolescu Strunga, casatorit pentru o perioada cu marea actrita.
Elvira Popescu, devenita prin casatorie contesa De Foy, a absolvit Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti, a fost angajata la Teatrul National si tot ea a fost cea care a intemeiat Teatrul Mic si Excelsior.
Cariera teatrala a Elvirei Popescu a durat 65 de ani. Unele piese in care a fost protagonista au depasit 2.000 de spectacole. Desi a sfarsit in Franta la varsta de 99 de ani, a avut pentru perioada scurta in care a fost casatorita cu Ion Manolescu-Strunga, placerea de a se bucura de luxul din Bucurestiul de altadata.
Putini mai sunt cei care nu cunosc povestea faimoasei “Mita Biciclista”, pe numele ei adevarat Mita Mihaescu. Era o femeie frumoasa, cu parul blond tuns scurt si cu ochii verzi-albastri. Ea a fost curtata de multi barbati celebri: Nicolae Grigorescu (trecut de 50 de ani), Octavian Goga sau regele Ferdinand.
Chiar regele Ferdinand ar fi fost cel care i-a daruit casa de langa Piata Amzei, casa cu doua corpuri, ce-i poarta numele. Se spune ca pana si regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o de nevasta, dar ea a refuzat. A ramas fidela amorului pentru dr. Nicolae Minovici, parintele societatii „Salvarea“.Mita a fost prima femeie ce pedala pe marile strazi ale Capitalei.
Mita era o femeie avuta pentru acea avreme. Detinea o trasura, o masina coupe si servitori din Polonia. Manca numai la Athenee Palace si mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.
A trait o perioada la Paris, iar cand s-a intors in tara a continuat sa cocheteze cu acel stil de viata si le vorbea tuturor in franceza. Cand se afla la Paris ar fi castigat chiar si o bataie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alaturi de una din frumoasele parizience.
Vis-à-vis de frumoasa cladire se afla astazi Ambasada Frantei, iar imobilul este declarat cladire patrimoniu. “Construita de arhitectul N.C. Mihaescu, cladirea in stil baroc cu influente Art Nouveau prezinta fatade bogat ornamentate, cu balcoane si basoreliefuri cu heruvimi, lei si cupidoni. Numele casei aminteste de apelativul proprietarei Maria Miahaescu, prima femeie din Bucuresti care a mers pe bicicleta”, este explicatia monumentului istoric cu numele casa Mita Biciclista.
Casa coanei Mita Biciclista a fost scoasa la vanzare. Pentru palatul vechi de o suta de ani, cu zece camere si opt bai, actualul proprietar cere aproape patru milioane de euro. La asemenea pret, fireste, cumparatorii nu prea se inghesuie, desi amintirea frumoasei curtezane e inca vie in inimile bucurestenilor.
O alta cladire celebra si de o frumusete rara este cea in care a locuit Elena Lupescu, amanta regelui Carol al I.
In timpul primului razboi mondial, Elena Lupescu a fost casatorita cu un locotenent de vanatori de munte, de care a divortat dupa scurt timp. In 1922 a devenit amanta printului Carol, cu care a fugit un an mai tarziu din România. Printul Carol a fost incoronat in 1930 ca Regele Carol al II-lea al Romaniei. Dupa abdicarea Regelui Carol al II-lea in septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat in exil.
Prezenta ei in viata politica a vremii si inclusiv in deciziile luate de rege au fost contestate de o parte din clasa politica romaneasca interbelica, voci sustinand ca de fapt Elena Lupescu a avut o influenta atat de mare incat ii ordona regelui ce sa faca, atat pe plan intern, cat si in relatiile internationale. Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia si Portugalia.
Dupa casatoria din 1947 din Brazilia, Carol al II-lea si Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia. Dupa moartea lui Carol al II-lea in 1953, Elena Lupescu a continuat sa traiasca la Estoril, in Portugalia, pana cand s-a sfarsit din viata.
Casa Elenei Lupescu este astazi un restaurant imperios cu profilul Bucurestiul Interbelic. Cladirea a fost renovata complet si este in prezent o bijuterie arhitectonica.
O alta cladire cu poveste este cea in care Maria Tanase, faimoasa interpreta de muzica populara, si-a trait ultimii ani din viata. Este vorba de un conac de pe strada Popa Nan. Nestatornica de felul ei, Maria Tanase si-a tot schimbat locuintele, iar in cele din urma s-a stabilit in aceasta vila prinsa-n iedera de pe Strada Popa Nan. A fost ultimul camin al marii artiste, in care a ramas pana s-a stins, in vara lui 1963.
Maria Tanase a scris istorie culegand si cantand folclor romanesc autentic, devenind un simbol al satului romanesc. Maria Tanase a devenit renumita si este in prezent considerate una dintre cele mai mari artiste romanesti.
“Ciuleandra”, celebrul “Blestem” – Cine iubeste si lasa, “Bun e vinul ghiurghiuliu”, “Aseara ti-am luat basma” sunt doar cateva din multe alte cantece vechi romanesti aduse din viu grai direct pe gramofonul interbelic.
Viata artistei a insemnat si inregistrari in Londra sau la studiourile Columbia din Viena la numai 24 de ani, prezenta la faimosul 1939 New York World’s Fair, o idila cu Brancusi in Paris, o rezervare permanentă la Casa Capşa, cenzura drastica a regimului legionar sau urmarirea continua a Securitatii comuniste.
(Ionut Ungureanu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu