Istoria Parcului Cismigiu incepe in anul 1779, cand Alexandru Ipsilanti, domnitorul Tarii Romanesti din acea vreme, a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti.
Una dintre cismele a fost construita in locul in care astazi se afla gradina dinspre strada Stirbei Voda.
Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor peste cismelele orasului isi ridica o resedinta chiar in vecinatatea acestei cismele. “Marele cismigiu” – asa cum era supranumit Dumitru Siulgi – era responsabil de curgerile apelor. In timp, dispare denumirea de “Lacul lui Dura Negustorul”, fiind inlocuit de “Lacul Cismigiului”.
Orasul nu s-a extins foarte mult in partea de Vest, datorita faptului ca aveau loc inundatii foarte des, apele lacului Cismigiu se umflau in fiecare an, nivelul apei crescand pana la Cercul Militar de astazi.
In anul 1830, Generalul Pavel Kiseleff porunceste secarea baltii ce devenise intre timp un focar de infectie si transformarea locului intr-o gradina publica.
Acest lucru devine posibil in anul 1847, in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. Acesta il cheama pe gradinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena si ii incredinteaza terenul pentru a-l transforma intr-o gradina publica deosebita. Ajutat de gradinarul Franz Harer, Wilhelm Mayer incepe lucrarile.
In anul 1848 Gheorghe Bibescu abdica, fapt pentru care planurile amenajarii gradinii publice sunt din nou schimbate. Noul domnitor, Barbu Stirbei, hotaraste saparerea unui helesteu si al unui canal de legatura cu Dambovita.
4 ani mai tarziu, mai exact anul 1852 este cel mai important moment pentru transformarea gradinii, atunci cand aceasta incepe sa fie amenajata propriu-zis. Pentru prima oara terenul a fost imprejmuit cu uluci si s-au montat bancute, fara rezematoare, din lemn de stejar si lungi de un stajen (aproximativ 2 metri).
Lucrarile au durat 2 ani, in acest timp fiind finalizate detaliile de infrumusetare ale gradinii, urmand ca in anul 1854 sa aiba loc inaugurarea oficiala a gradinii Cismigiu.
In anul 1856, o parte a lacului Cismigiu a secat din cauza pantofarilor ce aruncasera aici resturile de materiale specifice meseriei lor.
Realitate din acea vreme este descrisa de N.T.Orasanu astfel: “aici fu o balta mare, un loc umed, mocirlos/salbatec din natura, necurat, nesanatos/insa arta poate multe si ea facu un paradisu/cum la multi din ipokimeni nici ca le trecea prin visu./.. Aici vine toata mana, si s’amestecara impreuna/eleganta, lux, mandrie, maniere si turnura,/vorbe dulci si complimente sbor din fiecare gura./Cate un june c’o grizeta, prin tufisuri ca se pierde…”
Anul 1883 aduce pentru prima data in istoria parcului o noutate, atat pentru parc, cat si pentru acea perioada. Iarna geroasa face ca lacul din gradina sa inghetete, fiind organizate concursuri pe gheata.
Spatiul gradinii Cismigiu se extinde cu 15.000 de metri patrati dupa ce Primaria cumpara un teren din fosta gradina a familiei Cretulescu. Spatiul nou achizitionat este si el amenajat in acealsi stil, fiind aduse pentru prima data lebede si pelicani.
Lucrari de amenajare si de extindere a gradinii au loc si in anul 1943, cand se lucreaza la partea dinspre Schitu Magureanu.
Este conceputa si amenajata Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori romani: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Cosbuc, Stefan Octavian Iosif, Ion Creanga, Alexandru Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Balcescu si Vasile Alecsandri.
Pe o alta alee este amplasat monumentul de marmura pentru cinstirea soldatilor francezi din primul razboi mondial.
In Gradina Cismigiului exista un loc special, La Cetate, unde se afla ruinele unei manastiri construite de logofatul Vacarescu in 1756, din incinta careia pornea un tunel secret ce lega Palatul Cretulescu de malul plin de ascunzisuri al Dambovitei.
Si de azi…
Accesul in parc se poate face din Bulevardul Regina Elisabeta unde sunt 2 intrari, din Bulevardul Schitul Magureanu unde sunt amenajate 5 intrari sau din Strada Stirbei Voda unde este o intrare, din Piata Walter Maracineanu tot cu o intrare.
Situat in Zona Centrala a Bucurestiului, Parcul Cismigiu se intinde pe o suprafata de cca 15,59 ha. Este frumos amenajat in stilul parcurilor engleze, cu o vegetatie variata si o policromie a florilor ce ofera o ambianta relaxanta, perfecta pentru plimbari si petrecerea timpului liber.
Parcul Cismigiu este renumit pentru vegetatia deosebita, astfel ca va puteti plimba la umbra numeroaselor specii de arbori si arbusti: platani, liriodendroni, magnolii, alini, peri, frasini pletosi sau meri decorativi.
Arhitectura peisagistica a Cismigiului este deosebita, imbinand perfect zonele de relaxare si odihna, colturile izolate cu cele de promenada unde sunt amenajate alei largi si drepte care conduc spre obiectivele si monumentele din parc.
De asemenea, atractiile parcului, precum si amenajarea acestuia sunt primitoare si special create pentru a se adresa tuturor categoriilor de varsta. Astfel, in parcul Cismigiu fie ca sunteti adolescenti, parinti sau bunici, cu siguranta veti gasi un spatiu care sa se potriveasca varstei si nevoilor voastre, in ceea ce priveste relaxarea si petrecerea timpului liber.
Daca alegeti sa va petreceti timpul liber prin parcul Cismigiu, iata care sunt principalele puncte de atractie:
Gradina de trandafiri – arhitectura gradinii de trandafiri este deosebita, fiind construita din ziduri si coloane din piatra si pergola de lemn cu lanturi de fier intre ele, pe care sunt expuse numeroase soiuri de trandafiri agatatori.
Rondul roman – este, cu siguranta, unul dintre principalele puncte de atractie ale parcului Cismigiu. Rondul roman este o platforma circulara cu diametrul de 20 m. Din cele 4 puncte de acces se poate cobora, pe treptele din piatra, pe aleea circulara ce desparte rondul de plantatia de pe margine. Vegetatia din jurul rondului este speciala, plantele decorative fiind tunse in forme conice.
Foisorul Fanfarei este un alt punct de atractie, aici fiind organizate concerte de fanfare, muzica clasica sau muzica populara.
Lacul, la marginea caruia va puteti plimba vara, pentru a va racori si bucura de peisajele minunate oferite de natura. Iarna lacul devine un loc de atractie pentru iubitorii sporturilor de iarna, fiind transformat in patinoar.
Coltul cu arbori si arbusti cu frunze, care sunt verzi in tot timpul anului. Acest colt este amplasat langa Colegiul Gh. Lazar.
Coltul sahistilor – este un colt special amenajat pentru pasionatii de sah. Este locul in care se intalnesc, in special. domnii trecuti de varsta a 2-a si se relaxeaza jucand cateva runde de sah.
Coltul copiilor – este amplasat langa Lacul Cretulescu. Spatiul este special amenajat pentru cei mici, cu jocuri distractive.
Izvorul lui Eminescu este situat la baza pantei dinspre Strada Stirbei Voda.
Sursa : http://orasulvechi.ro/istorie/parcul-cismigiu-de-ieri-si-de-azi/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu